Sever şi blogul ei

Zi şi noapte respiră aer neplăcut. Mirosul de gunoi se resimte pînă la intrarea în blocurile şi casele de locuit din comuna Bubuieci. Oamenii din cele trei sate Bubuieci, Humuleşti şi Bîc sunt nevoiţi chiar şi pe timp de vară să închidă ferestrele. Mirosul vine de la platformele de nămol ale Staţiei de Epurare care se află chiar pe teritoriul acestei comune.Nămolul produce un miros insuportabil ce se face simţit atît în aceste sate cît şi în sectoarele Chişinăului.

Staţia de Epurare a depăşit termenul de exploatare iar instalaţiile tehnologice sunt uzate în mare parte. Pe moment, nu se ştie cînd se vor începe lucrările de reconstrucţie ale aceste staţii. Situaţia este incertă şi se duc negocieri interminabile în aces sens.

Foto de Severin Natalia. Platformele de nămol de pe teritoriul comunei Bubuieci, 2008

Mai mult de 30 de ani respiră aer rău-mirositor

Fiecare zi din viaţa sătenilor din comuna Bubuieci miroase urît. De cînd locuiesc prin părţile astea respiră în fiecare zi aer nesuferit de gunoi. Acest miros vine de la Staţia de Epurare din Chişinău.

Foto de Severin Natalia. Instalaţiile SE uzate aproape în totalitate, 2008

Oamenii suportă situaţia de pe timpul cînd aceasta a fost dată în exploatare (anii 1964 -1977). Aici, pe o suprafaţă de 32 de ha se întind platformele de nămol ale acestei staţii. Din cauza tehnologiilor învechite şi a utilajului uzat în proporţie de 90%, procesele tehnologice şi de prelucrare nămolului se efectuează incomplet. Aerotancurile cu nămolul obţinut de la Staţia de Epurare conţine 65 la sută de substanţe organice, care sub acţiunea soarelui se fermentează răspîndind un miros pestilenţial. Emanaţia neplăcută devine mai persistentă în timpul verii. Oamenii sunt siliţi să închidă ferestrele chiar şi în această perioadă a anului.

«Mare problemă este atunci cînd bate vîntul. Nici o fereastră nu poţi deschide. Cînd se încep căldurile din luna aprilie, mirosim toată putoarea asta» spune încreţind fruntea, Ion Ciubuc, locuitor al satului Bubuieci.

Oamenii simt un discomfort total, mai ales atunci cînd sunt evacuate deşeurile reziduale. Zilnic, la platformele unde se usucă nămolul se duc cca 1800m³ de reziduuri. «Mirosul e groaznic atunci cînd se duce această mizerie. Curge din tractoare şi se fac grămezi de gunoi pe drum. Seara, mai greu respirăm pentru că se amestecă nămolul ca să se usuce mai repede. Noaptea aici se grămădesc roiuri întregi de ţînţari şi muşte» spun paznicii terenurilor arabile din apropierea platformelor.

Foto de Severin Natalia. Scurgerea şi evacuarea reziduurilor pe platforme, Bubuieci 2008

“L-a început a fost mai greu, dar pe urmă s-a deprins organismul cu aerul acesta de canalizare. Mirosul se îmbibă în piele şi miroase de la noi” spun ei.

Acelaşi aer îl respiră ani la rînd şi oamenii de pe strada Uzinelor din Chişinău, chiar de lîngă staţia de epurare. Ghenadie Luţîc, care locuieşte pe strada Uzinelor 68, spune că trei ani în urmă, din cauza mirosului neplăcut copiii au avut alergie. « Eu de 35 de ani locuiesc aici şi pot să vă spun că e foarte greu. Abia respirăm. În partea stîngă se află uzina de cărămidă, în dreapta e gunoişte şi mai trăim şi lîngă staţia de epurare. De la acest miros, nici seara nu poţi să te odihneşti normal» spune chişinăueanul.

Staţia de Epurare prezintă un pericol real

În urma fermentării nămolului, în atmosferă se elimină mai multe gaze dăunătoare stratului de ozon.

Foto de Severin Natalia. Nămolul din bazinele de aerare se fermentează sub acţiunea soarelui, Bubuieci 2008

” Sub acţiunea soarelui, în atmosferă pătrunde substanţa gazoasă metil-mercaptan, care şi creează acest discomfort. Mirosul este puternic şi se simte la 7-8 km distanţă” spune Vladimir Garaba, preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova. Ecologistul susţine că acest miros nu este un pericol direct pentru sănătate, dar în acelaşi timp prezintă riscul de acutizare a anumitor patologii. Inhalarea permanentă a aerului murdar pe parcursul anilor creează probleme tuturor categoriilor de populaţie. Medicii din comună spun că persoanele alergice sunt cele mai sensibile la acest miros. În comuna Bubuieci mai mult de 7 mii de persoane sunt condamnate să suporte acest miros.

Mai mult decît atît, acesta favorizează apariţia mai multor patologii. Aproximativ 20 la sută din locuitorii comunei Bubuieci, acuză afecţiuni ale sistemului digestiv. Fiecare a 30-a persoană din această suburbie a Chişinăului suferă de boli ale stomacului, pancreasului şi ficatului. Maladiile sunt cauzate în mare parte de consumul de apă din fîntînile excesiv de poluate şi de mirosul infecţios care vine de la Staţia de Epurare din apropierea comunei.

“Populaţia satelor din comună este puternic afectată. Acest miros duce la intoxicarea creerului, după care scade productivitatea muncii. Apar greţuri,

Foto de Severin Natalia. Medicul comunei verifică datele statistice, 2008

dureri de cap, slăbiciuni. Mirosul favorizează boala şi ulterior aceasta se poate dezvolta“, spune Galina Căpiţa-Bunescu, şeful Centrului de Sănătate Bubuieci.

Pe teritoriul comunei sunt amplasate platformele de nămol ale staţiei de epurare care se infiltrează în primul strat impermeabil de la suprafaţa pământului.

Mai mult decît atît, nămolul neprelucrat nimereşte în pămînt poluînd stratul freatic, adică fîntînile, izvoarele şi apele subterane. Aceste substanţe chimice vin atît de la staţia de epurare din apropiere cît şi de la gunoiştile neautorizate şi a sistemului incomplet de canalizare. Din aceste cauze, calitatea apei din comuna Bubuieci înregistrează o cantitate mare de nitraţi.

«Majoritatea fîntînilor sunt afectate. În satul Bîc, de exemplu, toate cele 15 fîntîni sunt poluate» spune Vitalie Scripnic, secretarul Consiliului local Bubuieci.

Conform investigaţiilor anuale efectuate de Centrul de Medicină Preventivă,(CMP) apa din fîntînile din comuna Bubuieci depăşeşte de 5 ori concentraţia de nitraţi. După indicatorii sanitaro-chimici, apa din aceste fîntîni prezintă pericol real pentru sănătate.

” Apa nu are devieri în ceea ce priveşte mirosul şi culoarea, dar situaţia e destul de gravă din punct de vedere a calităţii ei. În scopuri potabile apa trebuie redusă deoarece provocă boli ale apartului digestiv, genito-urinar şi methemoglobinemiilor” spune Tudor Puiu, şeful secţiei Igiena Mediului şi Habitatului Uman, Centrul de Medicină Preventivă (CMP).

Rezultatele invstigaţiilor arată că în comuna Bubuieci, în special fîntînile din satul Bîc sunt cele mai puternic poluate. Acest sat se află chiar lîngă platformele de nămol ale staţiei de epurare. Conform datelor, apa din fîntînile acestui sat înregistrează o cantitate de nitraţi de 245 mlg/dcm³ faţă de valoarea admisă de 45 mlg/dcm^3.

În această comună, din cauza murdăriei, apei poluate şi a mirosului nesuferit, fiecare a opta persoană are hepatită. Medicii de aici spun că anual depistează cîte zece persoane cu patologii ale ficatului. Potrivit Serviciului de presă al Ministerului Sănătăţii, în R. Moldova, 25% din bolile diareice acute, hepatită virală A şi 15 % din bolile neinfecţioase sunt provocate de apa poluată.

“Trăim ca într-un veceu public”

La momentul actual, staţia de epurare se află într-o situaţie deplorabilă. Utilajul staţiei este excesiv de uzat şi în orice timp poate ieşi complet din funcţiune. Majoritatea instalaţiilor sunt exploatate mai mult de 40 de ani.

Situaţia este şi mai critică deoarece teritoriul unde este construită SE este considerat o

Foto de Natalia Severin. Platformele sunt cîţiva zeci de metri de rîul Bîc, 2008

zonă seismică. Aici pămîntul este nisipos şi apa freatică este destul de aproape. Ecologii atenţionează că, în caz de viituri puternice, toată cantitatea de nămol poate nimeri în rîul Bîc. Cîţiva ani la rînd, cutremurele de pămînt au lovit în această staţie. Specialişti de la S.A. “Apă-Canal” menţionează că în noiembrie 2002, un cutremur de 4.5 grade pe scara Righter a reuşit să distrugă trei bazine de aerare.

Tot ei sunt de părere că limita depăşită de funcţionare a staţiei poate să ducă în timpul apropiat la dărîmarea acesteia în întregime.

” Staţia de epurare este ca un veceu al oraşului. Situaţia este destul de critică şi oamenii suferă mai mult de 30 de ani din cauza aceasta. Acum un cutremur de aproximativ 6 baluri poate dărîma de tot staţia de epurare” spune Arcadie Rusnac, şef al Departamentului Asigurarea calităţii, control şi reglementare, din cadrul S.A. “Apă-Canal.

Renovarea staţiei de epurare la etapa de negocieri

Problema Staţiei de Epurare a fost pe ordinea de zi şi a consiliilor municipale precedente. La momentul actual, administraţia municipală încearcă să caute metode de rezolvare a acestei probleme. Reconstrucţia obiectivului ecologic necesită investiţii mari, pînă acum nefiind încă identificate soluţii de finanţare. Au fost elaborate mai multe proiecte privind reconstrucţia SE, dar lipsa banilor a făcut ca aceste proiecte să stea în sertar. Pe 15 martie 2007, prin decizia nr.67/21 a Consiliului Municipal, a fost aprobat studiul de fezabilitate în care s-au propus variante de reabilitare a Staţiei de Epurare. Pentru reconstrucţia în totalitate a SE este nevoie o sumă de aproximativ 200 mln de euro. Sunt necesare tehnologii performante deoarece instalaţiile actuale nu vor mai rezista mult timp.

Pînă cînd autorităţile nu vor găsi banii necesari, oamenii vor suferi şi în continuare din cauza mirosului.

” Bugetul municipal nu este capabil să achite asemenea sumă de bani. În acest caz contăm pe investiţile străine. Garant va fi tariful existent la apă care nu este exclus că se va majora. Situaţia SE de epurare este acută şi trebuie în cel mai apropiat timp să găsim soluţii. Paralel cu procesul tehnologic ar fi posibil să se petreacă şi lucrările de reconstrucţie” afirmă Vlad Coteţ, viceprimarul capitalei.

În prezent, se duc negocieri cu mai mulţi investitori din România, Belgia, Franţa. Recent autorităţile capitalei s-au întîlnit cu reprezentanţii Societăţii „Veolia-Eau”, din Franţa care au efectuat un studiu cu privire la situaţia SE din Chişinău.

Aceştia au propus două etape de soluţionare a problemei: construcţia unei ministaţii de prelucrare a nămolului după care ar fi posibilă reconstrucţia în totalitate a staţiei. După vizitele la Piteşti ale primarului general Dorin Chirtoacă, nu este exclus ca RM să preia experienţa Piteştiului în ceea ce priveşte renovarea staţiei. Recent, au avut loc întîlniri cu reprezentanţii firmei belgiene Greenworx. Potenţialii investitori au prezentat un studiu şi urmează să propună variante privind sursele de finanţare. Negocierile continuă iar decizii finale încă nu au fost luate.

Viceprimarul, Vlad Coteţ îşi exprimă speranţa ca în 2009 să înceapă lucrările de renovare a Staţiei de Epurare. Ecologiştii spun că situaţia incertă a SE care se tărăgănează ani la rînd se va transforma într-o criză ecologică care oricînd poate izbucni.